Domnule Guy Verhofstadt,

Doamnelor si domnilor europarlamentari,

Motivele pentru care am venit astazi in Parlamentul European sunt din punctul meu de vedere doua as dori sa le mentionez inca de la inceput:

1.Inprimul rand starea de fapt care s-a instalat in Romania odata cu realegerea alegerile prezidentiale din 2009

2.In al doilea rand recentele evenimente din ultimele 2 saptamani din Piata Universitatii si din majoritatea oraselor Romaniei

Contrar aparenţelor şi a unor susţineri oficiale, mişcarea protestatară din România nu poate fi comparată cu protestele privind măsurile de austeritate din alte ţări europene. Criza economică şi măsurile anticriză alcătuiesc numai fundalul valului de proteste. În România, acestea exprimă la temperatura disperării altceva şi anume neîncrederea absolută a populaţiei în guvernanţi şi în instituţii, precum şi lipsa totală de speranţă că lucrurile vor fi îndreptate chiar dacă se sfârşeşte criza. Mişcarea protestatară nu este inspirată politic şi nu este coordonată de partide. Este vocea şi expresia prăpastiei care s-a creat între instituţii şi populaţie.

Înainte de a fi apărut criza economică, începând cu anul 2004, România a suferit o politică perfidă şi insistentă de discreditare a statului de drept. Toate instituţiile sociale, cu excepţia instituţiei Preşedintelui, au fost supuse pe rând unor activităţi de compromitere, de golire de competenţe, de aservire partinică şi slăbire a capacităţii funcţionale. Sub diferite pretexte, unele cu aparenţă rezonabilă sau chiar corectă, rând pe rând, Parlamentul, justiţia, armata, poliţia, administraţia locală, partidele din opoziţie, sindicatele, presa au constituit ţinta fie a unor culpabilizări de grup, fie a şantajului, a impregnării lor cu persoane obediente dar incompetente, a discriminării bugetare, a amputării efectivelor umane. Asemenea politici au dus la proteste în stradă până şi ale unor categorii atipice cum ar fi poliţiştii, militarii în rezervă sau proteste nemaîntâlnite în istorie, cum a fost refuzul magistraţilor de a mai judeca.

Politica discreditării şi şantajului a fost viclean disimulată si faţă de comunitatea statelor europene prin sloganuri făţarnice ca lupta împotriva corupţiei sau lichidarea urmărilor comunismului. În fapt, corupţia s-a generalizat iar metodele de guvernare actuale seamănă perfect cu cele ale statului totalitar comunist.

Cel mai grav lovite au fost Parlamentul şi Justiţia. A fost întreţinut un asemenea climat, încât dialogul politic dintre partidele aflate la putere şi cele din opoziţie a devenit imposibil. Legiferarea s-a redus la o maşină de vot, care adoptă în goană, fără analiză şi dezbateri, proiectele guvernului, adesea dictate de interese de grup sau clientelare. Predomină actele normative emise de către Guvern (ordonanţe şi ordonanţe de urgenţă) ori pachete de legi adoptate fără dezbatere, prin folosirea excesivă a asumării răspunderii de către Guvern.

Distrugerea Parlamentului a fost escamotată prin lozinci şi practici diversioniste, aşa cum a fost organizarea unui aşa-zis referendum (în fapt o consultare electorală anexată alegerilor prezidenţiale şi servind ca propagandă electorală pentru candidatul aflat la putere). Populaţia a fost consultată printr-o întrebare echivocă cu răspuns previzibil afirmativ, ceea ce a devenit pretextul unor permanente insistenţe de revizuire a Constituţiei. Revizuirea este necesară, dar pentru consolidarea constituţională a statului de drept şi a regimului democratic, pentru independenţa justiţiei şi punerea instituţiilor în slujba cetăţenilor, nu pentru concentrarea puterii în mâinile unei persoane şi a reîntoarcerii la sistemul partidului unic şi de neclintit.

Au fost adoptate unele măsuri legislative spectaculare (coduri), inclusiv o aşa zisă Lege a micii reforme în justiţie. Printre scopurile declarate avem accelerarea judecăţilor şi degrevarea instanţelor. Micile rezultate sub aspectul duratei proceselor au fost obţinute cu preţul micşorării drepturilor şi garanţiilor procesuale, a posibilităţilor de îndreptare a erorilor judiciare. În schimb, activitatea instanţelor a devenit cu 50 – 100% mai încărcată, atingând maxime istorice. Aceasta pentru că viaţa economică şi socială înregistrează tot mai multe abuzuri. Iar când justiţia acordă în mod frecvent dreptate unor categorii de cetăţeni, intervine Guvernul cu hotărâri ale puterii executive care anulează efectele şi aplicarea hotărârilor judecătoreşti.

Chiar şi criza economică are în România cauze subiective. Suprafiscalitatea descurajează creşterea economică şi consumul ca motor al acesteia, dar ea nu este resimţită de numeroşii şi marii evazionişti, ocrotiţi de partidul dominant. Deficitul bugetar nu este cauzat în primul rând de o politică socială prea generoasă, ci de risipa şi cheltuielile ineficiente. Ţara nu are şosele, dar se construiesc, de către clientela politică, piscine şi patinoare cu standarde înalte în sate fără drumuri, apă şi canalizare. Orice lucrare plătită din bani publici  (inclusiv deszăpezirile din această iarnă) costă mai mult decât în orice altă ţară.

Mai  grav este faptul ca instalarea practicilor actualului regim politic are repercusiuni si in activitatea economica si sociala. Procesul de politizare a institutiilor publice, legalizat in 2009 printr-o hotarare de guvern dovedita neconstitutionala, afecteaza cel mai important proces avand in vedere criza economica, si anume procesul de absorbtie a fondurilor  europene. Nu va vorbesc in calitatea pe care am dobandit-o recent, aceea de om politic, ci ca persoana care si-a dezvoltat cariera profesionala in  institutii din sistemul public, cu speranta intretinuta de procesul de aderare la UE, ca sistemul de promovare se va face intr-un final in functie de competenta si nu pe criterii politice.

Politizarea excesiva este una dintre cauzele care a adus Romania la un procent foarte redus in ceea ce priveste absorbtia fondurilor europene, si anume 3.72%.

Un alt motiv care determina rata scazuta de absorbtie a fondurilor il reprezinta lipsa unei viziuni coerente pe termen lung a autoritatilor, raportata la realitatile economice atat de pe piata interna cat si de pe piata externa, cat si lipsa unor strategii de dezvoltare viabile care sa contina obiective si masuri asociate cu necesitatile interne. O lipsa de performanta poate fi explicata si prin prisma gradului redus de motivare a personalului din subordinea acestor institutii si autoritati de management. Capacitatea administrativa scazuta la nivel central si local, atat prin numarul redus de personal cat si printr-un nivel extrem de scazut al venitului functionarilor din institutiile care gestioneaza fondurile europene, conduc la inregistrarea gradului scazut de absorbtie.

O alta explicatie este reprezentata de lipsa de interes a sistemului bancar in co-finantarea proiectelor europene. Bancile prefera sa imprumute Statul roman care este un debitor mult mai bun prin prisma dobanzilor atractive pe care le ofera, in special in cazul titlurilor de stat.

Perioadele foarte mari pentru aprobarea proiectelor si toate piedicile pe care le au autoritatile publice locale si companiile private vin din dorinta acuta a unor personaje numite politic de a controla directia acestor fonduri, de a executa lucrarile cu firme agreate, la costuri mult mai mari decat cele reale. Coruptia in acest sistem a atins cote alarmante si totul se datoreaza implicarii factorului politic in procesul managerial si de aprobare a proiectelor, masuri ca externalizarea anumitor servicii din Autoritatile de Management ramanand doar la stadiul de angajament politic.

Cadrul financiar 2014-2020 reprezinta cea mai importanta provocare in vederea dezvoltarii economice si sociale in Romania. Tocmai de aceea, negocierea acestuia cat si absorbtia cat mai buna a fondurilor din cadrul 2007-2013 trebuie lasate pe mana profesionistilor, departe de orice interes de partid sau electoral.

Toate masurile gresite ale Guvernului Boc, atat in domeniul fondurilor europene, cat si in toate celelalte domenii, au fost suportate de populaţie cu resemnare şi cu multă rezervă de optimism. Acum răbdarea s-a sfârşit şi nu mai există nicio licărire de speranţă. Pentru peste 80% dintre români e limpede că reformele şi măsurile de austeritate proclamate de cei aflaţi la putere nu sunt decât scuze şi pretexte pentru incompetenţa şi reaua credinţă adânci, permanente, fără leac.

Românii doresc în continuare să meargă cu consecvenţă pe drumul comun european, se simt solidari cu destinele Europei, înţeleg să fie împreună şi la bine şi la greu. Vrem însă ca noi să nu complicăm dificultăţile comunităţii cu dificultăţi suplimentare, subiective, născute tocmai din abateri de la normele şi spiritul european.

Rezolvarea nu depinde însă numai de noi. Bune intenţii ale prietenilor noştri pot fi deformate şi vă propunem să prevenim aceasta. Spre exemplu, populaţia noastră deja revoltată a privit foarte defavorabil vizita Secretarului General al Partidului Popular European, Dl. Antonio Lopez, care, în loc de orice alt contact, s-a prezentat pentru interese de partid la Preşedintele Republicii, deşi conform Constituţiei României Preşedintele trebuie să se afle în afara partidelor, iar principalul reproş pe care i-l fac românii este tocmai ostentativa implicare a Peşedintelui în activitatea partidului dominant.

Puteti urmari live discursurile noastre din Parlamentul European accesand

http://www.alde.eu/event-seminar/events-details/article/the-romanian-democracy-37853/

Tot astazi, incepand cu orele 20.30, voi fi prezent la emisiunea “Subiectiv”, difuzata de postul de televiziune Antena 3.

Zilele trecute la mitingul organizat de USL la Arcul de Triumf, unde am avut onoarea sa ma aflu alaturi de domnia sa, prezenta maestrului Hossu, precum si a lui Gheorghe Zamfir, un alt corifeu al scenei romanesti, ne-a facut sa intelegem ca suntem pe drumul cel bun si ca adevarata societate civila este alaturi de noi.

Doresc sa transmit sincere condoleante familiei indurate si tuturor colegilor de la teatrul Nottara, care i-au fost alaturi pana in ultimele clipe ale vietii.

Dumnezeu sa-l odihneasca in pace!

Unirea Principatelor Române, începută la Iaşi în data de 5 ianuarie 1859 şi desăvârşită la Bucureşti în data de 24 ianuarie 1859, prin alegerea lui Alexandru Ioan Cuza ca domn al Moldovei şi Ţării Româneşti, nu trebuie considerată de nimeni “Mica Unire”, ci Unirea cea mai importanta, deoarece ea a constituit temelia pentru formarea în anul 1862 a României ca stat unitar. În egală măsură, procesul început în 1859, a fost crucial pentru obţinerea independenţei naţionale româneşti în urma Războiului pentru independenţă din anul 1877 şi un fundament pentru ridicarea României la rang de Regat în anul 1881. Visul de veacuri al tuturor românilor s-a concretizat la 1 decembrie 1918, la Alba-Iulia, prin Unirea Transilvaniei cu România, precedată de Unirea Basarabiei cu România, la 27 martie 1918 şi Unirea Bucovinei cu România, la 28 noiembrie 1918.

Pentru toate cele mai sus-menţionate consider, pe bună dreptate, că Unirea Principatelor Române de la 24 ianuarie 1859 este evenimentul cel mai important din istoria modernă a României şi ar trebui sărbătorit în stradă de toţi românii, iar ziua aceasta ar trebui declarată de urgență zi de sărbătoare națională în România.

Sper ca și în acest an, așa cum s-a întâmplat de fiecare dată în ultimii ani, oamenii să-și manifeste în stradă bucuria de a fi români, iar anul acesta, în mod cu totul și cu totul excepțional, dorința de a scăpa de tirania unei dictaturi și de a fi din nou liberi și fericiți în țara lor.

Le multumesc tuturor celor peste 20.000 de romani care au fost astazi alaturi de noi si au demonstrat solidaritate cu Piata Universitatii prin cel mai mare miting organizat de Opozitia din Romania in ultimii ani. Am demonstrat ca suntem multi, puternici si mai uniti decat am fost vreodata. Vom reusi cu siguranta ceea ce ne-am propus si ceea ce-si doreste piata: schimbarea acestui regim dictatorial si alegeri anticipate.

Schimarea a inceput, dragi romani!

Şi anul acesta, ca şi în anii trecuţi, colegii noştri din mai multe judeţe ale ţării l-au omagiat pe marele nostru poet, prin organizarea de dezbateri şi depunerea de coroane de flori. Pentru că, dacă din punct de vedere al operei literare Eminescu aparţine tuturor românilor şi întregii umanităţi, din punct de vedere politic, el s-a integrat cu toată fiinţa şi gândirea în mişcarea conservatoare, aflată în faza închegării şi transformării sale în partid politic. Primele contacte cu mişcarea conservatoare le are la societatea „Junimea” de la Iaşi, atras fiind de cultura serioasă a membrilor săi, printre care îi putem enumera pe Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi sau P.P. Carp.

Eminescu spunea că „un partid conservator este dator să cârmuiască cu cei mai vrednici, să administreze cu cei mai capabili, să legifereze cu cei mai independenţi şi mai dezinteresaţi. Această elită este chezăşia succesului pentru un partid conservator, căci numai cu ajutorul ei el poate aşterne drept bază a politicii sale strălucirea faptelor îndeplinite, iar nu nestatornicia popularităţii facţioase”. Comentariile sunt, cred eu, de prisos. Clasa politică din România anului 2012 are încă multe de învăţat din opera marelui nostru poet, care se dovedeşte mai actuală decât oricând.

Situatia este cum nu se poate mai banala. Domnul Preda, in lipsa unei preocupari mai intelectuale, s-a apucat sa numere membrii partidelor si, surpriza, in cazul Partidului Conservator, nu prea i-a iesit si i-a cam dat cu virgula. Dar lasand gluma la o parte, il asigur pe domnul Preda si pe toti “deontologii” de serviciu ca listele despre care se vorbeste sunt finalizate din luna decembrie, urmand a fi depuse zilele urmatoare la Tribunalul Bucuresti, in conformitate cu art.27 din Legea Partidelor Politice. Motivul intarzierii de cateva zile tine de o necorelare a Secretariatul General al PC cu programul de lucru al Postei Romane si cu cel al Tribunalului Bucuresti in perioada sarbatorilor care tocmai s-au incheiat. In ceea ce-l priveste pe domnul Preda, ii multumim pentru “grija” pe care o poarta Partidului Conservator si, parafrazand cativa oameni politici mai cunoscuti decat domnia sa, ii urez “succesuri” depline in numararea membrilor si, mai ales, a membrelor din partidul nostru.

Ma mir, totusi, cum domnul Preda si “deontologii” PDL au memoria atat de scurta incat uita sa mentioneze cum partidul pe care-l repezinta nu a depus la tribunal in temenul stabilit de lege, de 30 de zile, modificarile statutare de la ultimul congres. Intarzierea in cazul depunerii modificarilor de catre PDL a fost de aproximativ 6 luni! Din punctul meu de vedere, impotriva partidului care a functionat ilegal o perioada atat de mare de timp, se puteau lua masuri legale foarte serioase, putandu-se ajunge pana la dizolvarea respectivei formatiuni politice. Dar este usor sa cauti paie imaginare in ochii celorlalti si sa nu vezi barna adanc infipta in ochiul tau!

Sunt sigur ca pedelistilor si acolitilor PDL le-ar fi placut sa existe o problema in cazul USL, sau macar la nivelului unuia dintre partidele componente ale uniunii. Regret ca trebuie sa ii dezamagesc, dar nu exista nicio problema la nivelul PC si nici in cazul PSD sau PNL. De asemenea, sper ca daca aceasta usoara lipsa de sincronizare din partea noastra va fi sanctionata, sanctiunea sa fie aceeasi ca in cazul PDL care, in opinia mea, este cu mult mai grav decat o intarziere de cateva zile datorata necorelarii cu programul autoritatilor publice.

]]> http://www.danielconstantin.ro/2012/01/mult-zgomot-pentru-nimic/feed/ 1 http://www.danielconstantin.ro/2012/01/romania-nu-are-o-crestere-economica-la-nivelul-potentialului-pe-care-l-avem/ http://www.danielconstantin.ro/2012/01/romania-nu-are-o-crestere-economica-la-nivelul-potentialului-pe-care-l-avem/#comments Thu, 05 Jan 2012 10:55:27 +0000 Daniel Constantin http://www.danielconstantin.ro/?p=1775 Cateva consideratii economice la inceput de an

Motivele pentru care economia Romaniei nu creste sunt doar partial legate de criza prin care trec toate tarile din Europa. Motivatia principala este legata de deciziile gresite pe care guvernul Boc le-a luat in ultimii ani. In cazul Romaniei, sugerarea succesului pentru o crestere usor pozitiva este o tinta falsa. Romania are o economie emergenta si prin urmare un potential de crestere economica mult superior punctului de zero. Mai mult decat atat, procesul de convergenta economica la care spera cetatenii Romaniei nu se poate face stand pe loc, ci avand o crestere economica superioara cresterii medii europene.

Din pacate, conform calculelor unor economisti de prestigiu, in perioada 2008-2011, Romania nu a pierdut doar 8% din PIB, ci 18%, ceea  ce echivaleaza cu circa 24 de miliarde de Euro (cei 10% in plus reprezinta diferenta dintre ritmul de crestere potentiala pe perioada respectiva si nivelul 0). In fata acestei pierderi monumentale, o economie de 20 de milioane de Euro obtinuta prin procesul profund nedemocratic de comasare a alegerilor pare o gluma de proasta calitate.

Consider ca stagnarea economica este, in primul rand, rezultatul masurilor gresite luate de guvern si nu se datoreaza decat intr-o foarte mica masura influentei europene. Criza europeana este folosita ca si vinovat de serviciu, dar efectele ei reale nu au fost resimtite pana de curand. In acelasi timp, economia altor tari din regiune a avut o evolutie net superioara, un exemplu elocvent fiind cel al Poloniei. Nu se poate spune ca Polonia, sau alte tari europene, unde efectele crizei nu s-au resimtit nu au fost afectate de aceasta criza europeana.

In opinia mea, masurile care au afectat economia Romaniei sunt numeroase. De mentionat este cresterea TVA-ului exact intr-un punct de inflexiune a cresterii economice, eliminarea unui numar important de firme care aveau un rol pozitiv in ecologia economica si, nu in ultimul rand, reducerea foarte mare a salariilor. In plus, economia reala a fost afectata de lipsa de activitate la nivel investitional si de lipsa unui cadru propice pentru exprimarea spiritului antreprenorial.

Perioada de recesiune prelungita, urmata de stagnare economica, amplifica polarizarea economica, dupa cum sugereaza studii efectuate in cazul multor economii in perioade de timp diferite. De asemenea, cresterea pauperizarii si a inechitatii sociale afecteaza potentialul de crestere a economiei pe termen lung.

Fara indoiala, eroul anului 2011 este fermierul roman. In lipsa oricaror masuri guvernamentale de sprijin, agricultorii romani au reusit sa obtina o productie record, singura care a stat la baza cresterii economice firave pe care Romania a inregistrat-o in 2011. In conditiile in care statul nu-si aroga ploaia prin “cotizatia la catedrala”, sprijinul venit din partea acestuia pentru sectorul cel mai important si direct productiv al economiei romanesti a fost nesemnificativ.

Cred ca pentru anul 2012 finantarea dezvoltarii trebuie potentata prin dezvoltarea pietei de capital si prin stimularea intermediarilor specializati in finantari pe termen lung si in zona de finantari de proiect si prin masuri de deblocare a parteneriatelor public-private. In ceea ce priveste zona macro, dobanda de interventie ar trebui redusa de la 5,75% la 5,00%, concomitent cu injectarea de lichiditate la termene lungi pentru a permite economiei sa-si revina macar in anul 2012. Dezbaterea dintre experimentul de austeritate si strategia de impulsionare a economiei este contraproductiva atata timp cat nu se propun masuri pragmatice menite sa revigoreze optimismul consumatorilor si spiritul creator al antreprenorilor. Menirea politicilor economice elaborate de autoritati trebuie sa fie in favoarea cresterii bunastarii economice prin sporirea prosperitatii cetatenilor si asigurarea vitalitatii institutiilor. Este singura solutie pentru ca Romania sa intre, in sfarsit, in logica unei dezvoltari durabile, care sa-i permita sa spere ca macar generatia urmatoare va ajunge sa aiba un nivel de trai comparabil cu cel al statelor dezvoltate din Uniunea Europeana.

]]> http://www.danielconstantin.ro/2012/01/romania-nu-are-o-crestere-economica-la-nivelul-potentialului-pe-care-l-avem/feed/ 1 http://www.danielconstantin.ro/2011/12/opozitia-saluta-serviciile-de-salubritate-prestate-de-putere/ http://www.danielconstantin.ro/2011/12/opozitia-saluta-serviciile-de-salubritate-prestate-de-putere/#comments Thu, 22 Dec 2011 12:17:17 +0000 Daniel Constantin http://www.danielconstantin.ro/?p=1767

În ultimii ani, Partidul Democrat Liberal si anexa sa specializata în colectarea deşeurilor, UNPR, au oferit partidelor din Opoziţie şansa excepţională de a se curaţa de trădători, corupţi şi oportunişti.

Obsedate să-şi menţina majoritatea ilegitimă, PDL şi UNPR şi-au asigurat o colecţie impresionantă de parlamentari şi aleşi penali, iar Uniunea Social Liberală a avut posibilitatea de a-şi cerne valorile, de a rămâne cu oamenii cinstiţi şi de a se desparţi definitiv de impostori.

De trei ani, membrii PSD, PNL şi PC sunt supuşi, în fiecare zi, unui foarte dur test de moralitate, care conţine atât şantaj agresiv, cât şi ispite materiale semnificative. Caracterele slabe, persoanele interesate de avantaje personale au cedat. Şi vor mai ceda. Dar cei care vor rezista acestui test până la capăt şi vor guverna legitim România începând de anul viitor, vor reprezenta, în mod obiectiv, cea mai curată echipă politică din ultimii 22 de ani.

Toţi cei care, în ziua alegerilor, vor fi în tabăra USL, sunt oameni care au respins tentaţia cotidiană spre îmbogaţire rapidă, care au refuzat să-şi vândă conştiinţa şi au dobândit astfel un veritabil certificat de moralitate.

În consecinţă, USL salută serviciile de salubritate prestate inconştient de PDL şi UNPR, care se agăţă de putere, cocoţate pe un munte de gunoi.

Victor Ponta                  Crin Antonescu                         Daniel Constantin

Presedinte PSD             Presedinte PNL                            Presedinte PC

2. Adoptarea unei legi, în temeiul articolului 148 din Constituţia României, care să cuprindă măsurile decise la Consiliul European.

3. Numirea unui Guvern de tehnocraţi, care va fi susţinut de USL, cu premier şi miniştrii tehnocraţi, care să asigure implementarea acestor măsuri şi organizarea de alegeri corecte şi care să nu folosească bugetul în interes electoral, precum o face Guvernul Boc.

4. Organizarea de alegeri anticipate, în vederea formării unei majorităţi legitime, care să implementeze, cu un mandat popular în spate, măsurile anticriză.

5. Declanşarea imediată, după alegeri şi cu o majoritate mandatată de popor, a procesului de modificare a Constituţiei României.

http://www.danielconstantin.ro/wp-content/uploads/2011/12/plan-USL-3.jpg