Ne îngrijorează panta descendentă pe care se află România din punct de vedere economic, lucru pe care l-aţi remarcat şi dumneavoastră astăzi prin declaraţiile făcute şi care anunţă, printre altele, creşterea şomajului. Sunt câteva lucruri pe care dorim să vi le transmitem dumneavoastră şi decidenţilor din cadrul FMI prin intermediul acestei scrisori deschise şi care, credem, vor fi utile pentru a evalua corect situaţia în care se află de fapt România.

Românii vor plăti din greu împrumutul de la FMI şi de la celelalte instituţii internaţionale implicate, tocmai de aceea am dori ca banii contractaţi de statul român să aducă beneficii populaţiei şi să conducă în mod real la relansarea economică, iar nu la prelungirea unei agonii care oricum va ajunge la scadenţă. Ne temem însă că asistăm tocmai la ultimele zbateri ale unei economii care nu mai găseşte calea spre lumină.

Ne facem o datorie din a atrage atenţia că România riscă să ajungă în situaţia dezastruoasă a Argentinei. Ca şi în cazul amintit, banii împrumutaţi nu se dovedesc utili cetăţenilor ţării, ci unei anumite clase politice aflate la putere. Rezultatul salvării imaginii Guvernului şi al unor interese de vârf cu preţul îndatorării populaţiei nu poate avea alt rezultat decât un colaps al economiei acestei ţări. În România nu se mai produce la această oră aproape nimic, în schimb statul însuşi trăieşte din împrumuturi. Aceste împrumuturi, ca şi dobânzile aferente, vor trebui returnate. Din ce bani?

Tragem un semnal de alarmă pentru că suntem convinşi că FMI regretă dezastrul produs în Argentina şi nu doreşte repetarea lui în Europa, într-un stat membru al Uniunii Europene şi al NATO. Pentru a evita deturnarea banilor în scopuri politicianiste şi în avantajul unor interese de grup, vă solicităm să sporiţi controlul şi să cereţi rigoare în comportamentul Guvernului. Aşa cum premierul României a recunoscut astăzi în convorbirea cu dumneavoastră, Executivul nu a ezitat să uziteze de Acordul de finanţare pentru a impune două legi foarte controversate, legea salarizării unice şi legea pensiilor, pe motiv că sunt solicitate expres de FMI. Faptul că Guvernul a folosit paravanul unui acord internaţional pentru a-şi derula agenda internă într-un domeniu atât de sensibil şi cu urmări grave este o dovadă a iresponsabilităţii cu care este gestionat acest împrumut şi măsurile aferente necesare relansării. Pe de altă parte, în timp ce Guvernul se dovedeşte incapabil să atragă fonduri europene nerambursabile, conducerea României se aruncă în cheltuieli imense pentru achiziţionarea de avioane militare.

Nu vă trimitem acest mesaj din motive politice, nici pentru a  desfăşura pe un front extern o opoziţie politică internă, ci pentru a evita, cât mai este timp, o prăbuşire a economiei României care ar avea efecte dezastruoase pe termen scurt, mediu şi lung nu numai în interiorul ţării, ci şi în regiune.

Toate categoriile sociale sunt nemulţumite de penuria de resurse cu care sunt confruntate şi ameninţă cu greve şi proteste. Prea mulţi români sunt pe marginea disperării, iar explozia nemulţumirilor populaţiei nu va face decât să agraveze o situaţie pe care banii împrumutaţi de stat nu o rezolvă, ci doar îi amână deznodământul din cauza lipsei măsurilor de relansare.  La această oră, nimic nu indică faptul că România ar putea avea o rată de creştere economică sustenabilă superioară ratei de îndatorare. Felul în care imposibilitatea de a plăti datoria ar duce la pauperizarea populaţiei ţării şi la frământări sociale violente ţine de un scenariu apocaliptic. Românii au mai plătit o dată datoriile externe ale ţării cu sărăcia şi mizeria de fiecare zi, dar acest lucru se întâmpla sub dictatură. Efectele acelor vremuri crâncene au dus la Revoluţia din 1989. Nu e greu de imaginat la ce proteste de stradă şi la ce nivel de instabilitate generală ar conduce repetarea situaţiei.

Scenariul viitor descris de noi aici este, din păcate, mai realist decât promisiunile Guvernului României despre eforturile de a redresa economia ţării. Tocmai de aceea vă adresăm această scrisoare deschisă, ştiind că putem învăţa din greşelile trecutului pentru a nu le repeta. România nu trebuie să devină o nouă Argentina.

Daniel Constantin

Preşedintele Partidului Conservator